Cum să înțelegeți sensul și importanța whistleblowing‑ului

Poate ați auzit deja cuvintele whistleblowing sau whistleblower. Semnificația acestor termeni se referă la un avertizor, un informator care dezvăluie și informează despre fraude, risipă, practici neloiale, abuzuri sau amenințări la adresa sănătății publice, mediului și siguranței, către o persoană aflată în poziția de a remedia situația. În esență, whistleblower‑ul atrage atenția asupra unui comportament necorespunzător și asupra încălcării legilor și reglementărilor. Ați putea si spune că acest lucru poate face oricine. Totuși, avertizorul (whistleblower) care dorește protecție și recompensă trebuie să respecte definițiile și procedurile legale pentru obținerea statutului formal de avertizor.

Directiva UE privind whistleblowing‑ul

Informatorii sunt importanți pentru menținerea unei societăți deschise și transparente, deoarece dezvăluie comportamente nepotrivite sau amenințări ascunse. Pentru o protecție mai bună împotriva consecințelor negative, Comisia Europeană a prezentat la 23 aprilie 2018 un pachet de inițiative, inclusiv propunerea unei directive privind protecția avertizorilor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, stabilind un cadru juridic complex pentru protejarea interesului public la nivel european. De asemenea, urmărește crearea unor canale de raportare ușor accesibile, subliniază obligația de confidențialitate și interzicerea represaliilor împotriva avertizorilor, precum și introducerea unor măsuri de protecție specifice.

Directiva Parlamentului European și a Consiliului (UE) 2019/1937 din octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii a fost adoptată la 23 octombrie 2019 și a intrat în vigoare la 16 decembrie 2019. Statele membre trebuiau să o transpună în legislația națională până la 17 decembrie 2021. Toate documentele referitoare la această directivă, precum și textul integral, sunt disponibile pe site‑urile Comisiei Europene.

Obligația de a implementa instrumente de whistleblowing o are orice angajator din sectorul privat cu mai mult de 50 de angajați. Aceasta înseamnă existența unui sistem intern de raportare a activităților ilegale. Pentru sectorul public, obligația se aplică de la cinci angajați. Directiva se aplică și băncilor, companiilor de asigurări, instituțiilor publice și organizațiilor din domeniul pieței financiare.

Obiectivele directivei UE privind whistleblowing‑ul

Obiectivul principal al directivei este detectarea și prevenirea comportamentelor necorespunzătoare și a încălcării legilor și reglementărilor. Un alt obiectiv este îmbunătățirea aplicării legii prin crearea unor canale eficiente, confidențiale și sigure de raportare, pentru a proteja avertizorii împotriva fricii de represalii. Scopul este protejarea avertizorului, oferindu‑i posibilitatea de a raporta cu încredere, fără teamă, prin asigurarea anonimatului.

Protecția avertizorilor (whistleblowerilor)

Directiva UE se concentrează pe măsuri de protecție pentru avertizorii de corupție, iar trăsătura esențială este protecția acestora. Aceasta include protecția angajaților avertizori, dar și a candidaților la angajare, foștilor angajați, persoanelor care asistă avertizorul și jurnaliștilor. Aceste persoane sunt protejate împotriva concedierii, retrogradării și altor forme de discriminare.

Protecția se aplică informațiilor privind încălcări legate de dreptul UE, precum fraude fiscale, corupție, nereguli în achizițiile publice, siguranța produselor și a traficului rutier, protecția mediului, sănătatea publică, protecția consumatorilor și a datelor personale.

Whistleblowerul are două opțiuni

•     să raporteze intern în cadrul companiei sau organizației
•     să depună raportarea direct la autoritatea competentă

Dacă raportarea rămâne fără reacție adecvată, fără remediere, sau dacă avertizorul consideră că este în interes public, se poate adresa direct mass‑mediei sau publicului.

De ce este important whistleblowing‑ul

Whistleblowing‑ul atrage atenția asupra comportamentelor neetice, hărțuirii, discriminării, tratamentului nedrept, practicilor neloiale, corupției sau încălcării legilor, ba chiar și asupra infracțiunilor. Raportarea nedreptăților este esențială pentru societate.

Mulți oameni semnalează contabilitate defectuoasă, fraude fiscale, poluare, erori ecologice sau corupție. Unele infracțiuni pot afecta guvernul, acționarii companiilor, contribuabilii sau pot prejudicia firme concurente și interesele publice. Multe dintre acestea ar fi dificil sau imposibil de descoperit fără avertizori. Avertizorii sunt un instrument critic în lupta împotriva fraudelor, corupției și practicilor neloiale.

Cei mai cunoscuți whistlebloweri

David Graham

Biochimist care a avertizat asupra producției de medicamente periculoase într‑o companie farmaceutică unde lucra.

David Kelly

A atras atenția asupra motivelor neclare și fabricate pentru invazia Irakului.

Karen Silkwood

A lucrat în anii 1970 într‑o centrală nucleară din Oklahoma ca tehnician chimist. Ca activist sindical, a investigat probleme de sănătate și siguranță. A descoperit numeroase nereguli, inclusiv expunerea lucrătorilor la contaminare cu plutoniu. În 1974 a depus mărturie în fața Comisiei pentru Energie Atomică a SUA.
(Filmul Silkwood din 1984, cu Meryl Streep, este inspirat din acest caz.)

Chelsea Manning (Bradley Manning)

Analist de informații al armatei SUA în Irak, care a divulgat cel mai mare set de documente militare și diplomatice clasificate, publicate ulterior pe WikiLeaks. Documentele au dezvăluit abuzuri, tortură, încălcări ale drepturilor omului și acțiuni controversate ale SUA în Irak și Afganistan.

Edward Snowden

Fost consultant în domeniul informațiilor, care în 2013 a dezvăluit programe secrete de supraveghere globală ale NSA. A încercat inițial să raporteze intern, dar după ce nu a reușit, a făcut dezvăluirile publice, declanșând o dezbatere globală despre confidențialitate și securitate națională.

W. Mark Felt

Informator secret timp de peste 30 de ani pentru jurnaliștii Woodward și Bernstein de la Washington Post. Informațiile sale au dus la dezvăluirea scandalului Watergate. Identitatea sa a fost dezvăluită abia în 2005 — era adjunctul directorului FBI.

Maria Efimova

Fostă angajată a Pilatus Bank, a furnizat date jurnalistei Daphne Caruana Galizia privind corupția și spălarea banilor în Malta, contribuind la investigațiile legate de Panama Papers.

Raphael Halet

A avertizat asupra evaziunii fiscale a corporațiilor multinaționale în Luxemburg (cazul LuxLeaks). A fost distins cu premiul GUE/NGL pentru avertizori și apărători ai dreptului la informație, împreună cu jurnalistul Ján Kuciak.

Aceste nume au rezonat în mari scandaluri care au evidențiat abateri grave și practici ilegale. Nu toți au fost apreciați pentru activitatea lor, deoarece uneori au obținut informațiile în mod ilegal sau prin abuz de acces. Unii s‑au confruntat cu acuzații sau chiar au murit în circumstanțe neclare.

Whistleblowers – în traducere informatori, avertizori

Whistle blowing – literal „fluierat”, „suflat în fluier” (metaforic: semnal de oprire a unui comportament nedorit)