Date deschise: informații publice pe care le poate folosi oricine

Termenul open data în română, date deschise desemnează informații disponibile public, la care oricine are acces în aceleași condiții. Nu este suficient ca ele să existe undeva pe internet – trebuie să fie disponibile într-un format structurat, potrivit pentru prelucrare automată, și fără restricții care să împiedice utilizarea ulterioară. Atât comercială, cât și necomercială.

Nu orice cifră publicată sau PDF de pe site-ul unei instituții reprezintă date deschise. Datele deschise autentice îndeplinesc simultan trei condiții.

Acces și disponibilitate. Întregul dataset trebuie să fie disponibil pentru descărcare, ideal prin internet, gratuit sau contra unui cost rezonabil. Nu este suficient ca o instituție să publice rezultatele într-un format care nu poate fi prelucrat automat de exemplu, un PDF scanat fără strat de text.

Posibilitatea reutilizării și redistribuirii. Datele trebuie furnizate în condiții care să nu împiedice răspândirea, prelucrarea sau combinarea lor cu alte surse. Acest principiu se numește interoperabilitate capacitatea diferitelor seturi de date de a colabora și a se completa reciproc.

Universalitate. Accesul la date nu poate fi condiționat de cine ești, cu ce te ocupi sau în ce scop intenționezi să le folosești. Fără restricții necomerciale, fără discriminare pe baza grupului sau a domeniului de activitate.

Ce anume se publică

Datele deschise ale administrației publice includ seturi de date pe care instituțiile le generează în activitatea curentă – situații financiare, registre, statistici, date spațiale. Fac excepție informațiile care nu pot fi publicate legal: date cu caracter personal, informații clasificate și altele similare.

Un dataset poate fi imaginat ca un tabel cu o structură clar definită fiecare rând este o înregistrare, fiecare coloană este un atribut. Registrul contractelor conține, de exemplu, părțile contractante, obiectul, suma și data. Un astfel de dataset poate fi filtrat, agregat și combinat cu alte surse, fără ca cineva să fie nevoit să retranscrie manual documente sau să depună cereri de informații.

Fiecare țară din UE operează propriul portal național de date deschise. Slovacia are data.gov.sk, Cehia data.gov.cz, Ungaria opendata.hu, România data.gov.ro. Toate au apărut ca parte a inițiativei de guvernare deschisă și sunt conectate la portalul european data.europa.eu, unde se pot căuta seturi de date din întreaga UE.

Cine publică și cum

La portalurile naționale contribuie persoanele obligate organe ale administrației publice, municipalități, instituții de stat. Procedura concretă de înregistrare și publicare diferă de la țară la țară, dar principiul este același: persoana autorizată se autentifică electronic și înregistrează setul de date în catalog, împreună cu o descriere a conținutului, formatului și condițiilor de utilizare.

Calitatea datelor publicate depinde de disponibilitatea și pregătirea tehnică a fiecărei instituții. Diferența dintre un dataset în format CSV cu actualizări periodice și un tabel exportat o dată pe an fără dată este esențială pentru oricine lucrează cu date.

La ce se folosesc datele deschise

Domeniul de aplicare este mai larg decât ar părea la prima vedere. În sănătate, permit monitorizarea cheltuielilor și analiza facturării serviciilor medicale. În imobiliare, servesc la analiza pieței și a dezvoltării spațiale. În mediu, la monitorizarea calității aerului sau a gestionării deșeurilor. În educație, la compararea rezultatelor școlilor. Le folosesc companii, cercetători, jurnaliști și persoane individuale.

Jurnalismul de investigație a apelat în mod repetat la date deschise pentru a dezvălui gestionarea ineficientă a fondurilor publice – nu pentru că cineva a divulgat ceva, ci pentru că cifrele erau accesibile public și cineva le-a corelat. În acest sens, datele deschise sunt un instrument de control public, nu doar o bibliotecă tehnică pentru dezvoltatori.

Unde ne situăm în context european

Comisia Europeană evaluează anual țările UE în domeniul datelor deschise prin intermediul indexului Open Data Maturity. Acesta măsoară nu doar câte date publică o țară, ci și calitatea, actualitatea, structura și gradul real de reutilizare. Rezultatele pentru 2024 arată diferențe semnificative chiar și între țările vecine din Europa Centrală.

Slovacia a obținut în 2024 un scor de 96 %, situându-se pe locul 4 în UE și intrând în categoria trendsetter – țările cu cel mai avansat nivel de abordare a datelor deschise. Este rezultatul unei munci sistematice privind calitatea metadatelor, funcționalitatea portalului și impactul măsurabil al seturilor de date publicate.

Cehia a ocupat locul 8 cu un scor de 94 %; creșterea semnificativă de la un an la altul a fost determinată în special de îmbunătățirea portalului cu 20 de puncte procentuale și de un sprijin politic mai puternic pentru guvernarea deschisă. Cehia face, de asemenea, parte din categoria trendsetterilor și reprezintă, alături de Slovacia, un punct de referință în regiune.

Ungaria a obținut un scor total de 78 %, ceea ce o plasează în categoria followerilor – țări cu o infrastructură funcțională, dar cu rezerve în domeniul politicilor privind datele deschise și al măsurării impactului. Ungaria ocupă locul 24 din 34 de țări evaluate.

România face parte din categoria beginnerilor, cu un scor total sub 69 %. Țara a început în ultimii ani să construiască o abordare mai sistematică: în 2024 a demarat elaborarea primei strategii naționale pentru date deschise și a înființat noi organe de coordonare, inclusiv Comitetul Național de Coordonare pentru Date, Servicii Digitale și Inteligență Artificială. Este, deci, o țară aflată în faza de construire a fundamentelor, nu de stagnare.

Aceste diferențe nu reflectă doar gradul de maturitate tehnică – ele oglindesc și voința politică, nivelul de transparență și cultura generală a administrației publice din fiecare țară.

Slovenia se numără printre fast-trackeri, cu un scor în intervalul 83–90 %. Țara dispune de un portal funcțional și de o infrastructură solidă; spațiul de creștere rămâne în special în măsurarea impactului real al datelor publicate și în promovarea lor activă către utilizatorii efectivi.

De ce contează

Datele deschise nu sunt doar o chestiune tehnică. Sunt un instrument care le permite mass-mediei, cercetătorilor, companiilor și cetățenilor obișnuiți să verifice cum gestionează statul resursele și dacă deciziile sunt coerente cu prioritățile declarate. Țările cu o cultură avansată a datelor deschise au, de regulă, costuri mai reduse pentru accesul la informații publice, o încredere mai mare a publicului în instituții și o comunitate mai activă de dezvoltatori și analiști care transformă aceste date în instrumente cu utilizare practică.

Slovacia și Cehia demonstrează că și o țară mai mică poate face parte din elita europeană în acest domeniu. Întrebarea nu este dacă datele deschise funcționează, ci dacă instituțiile din fiecare țară publică efectiv ceea ce trebuie, la o calitate care să permită utilizarea reală.