Măsurarea densității cu ajutorul densitometrului

Există diferite niveluri de control al procesului utilizate în tipar. Deși comparațiile vizuale pot oferi o evaluare de bază a conformității, acestea sunt foarte subiective și, prin urmare, nu foarte precise.

Utilizarea unui densitometru poate oferi feedback cantitativ pentru operatorul tiparului. Acesta poate include măsurători ale densității cernelii solide, creșterea valorii tonale (cunoscută și ca „dot gain”), capacitatea de suprapunere a cernelii (ink trapping) și alte caracteristici ale imprimării.

Acestea sunt cunoscute ca fiind caracteristici mecanice ale tiparului. Asta înseamnă că măsurăm modificările rezultate din schimbări mecanice ale mașinii de tipar. De exemplu, o modificare a densității cernelii poate fi rezultatul direct al schimbării grosimii stratului de cerneală sau al volumului aplicat. O modificare a creșterii punctului poate fi rezultatul schimbării presiunii de tipar sau al stării cauciucului și a stratului de suport. Capacitatea de suprapunere a cernelii este o măsură a cât de bine se transferă cerneala pe substrat peste un strat anterior de cerneală.

sursă: canva

Ce este măsurarea densității și de ce am nevoie de un densitometru?

Monitorizarea tuturor acestor caracteristici mecanice ale tiparului este o bază solidă pentru controlul procesului și este deosebit de importantă pentru reproducerea consecventă a imaginilor și graficii cu tonuri continue.

Ce este măsurarea densității?

În primul rând, este important de înțeles că densitatea nu este culoare. Densitatea indică doar cât de deschisă sau închisă este o culoare, nu dacă aceasta este corectă. De exemplu, dacă cerneala este contaminată și culoarea s-a deplasat, puteți obține în continuare o valoare corectă a densității, dar culoarea va arăta diferit. Dacă trebuie să confirmați corectitudinea culorii (de exemplu, conform unei specificații), veți avea nevoie de un spectrofotometru.

Să analizăm tipurile de măsurători utilizate pentru controlul densității pe mașina de tipar cu ajutorul densitometrului. Mai întâi controlul procesului în patru culori, apoi controlul cernelurilor speciale (spot).

Controlul procesului în patru culori

Densitatea este cea mai de bază măsurătoare a caracteristicilor mecanice ale tiparului. Densitatea de reflexie se calculează din cantitatea de lumină reflectată de substrat (hârtie, film etc.) și cerneală. Este o metodă simplă de evaluare a modificărilor grosimii stratului de cerneală sau a concentrației acesteia. Pe măsură ce grosimea sau concentrația crește, se absoarbe mai multă lumină și se reflectă mai puțină, ceea ce duce la o valoare mai mare a densității (aspect mai închis).

În tiparul offset, cantitatea de pigment din cerneală este foarte constantă, astfel încât modificările densității corelează direct cu grosimea stratului de cerneală. În flexografie, concentrația cernelii poate varia. Adăugarea de diluanți sau apă reduce pigmentul transferat pe substrat, rezultând o densitate mai mică. Evaporarea solvenților crește concentrația și, implicit, densitatea.

Valorile densității pentru cyan, magenta, galben și negru sunt esențiale pentru controlul procesului.

Valoarea tonală (tone value), cunoscută și ca aria punctului, reprezintă valorile tonale ale rasterului tipărit și este exprimată ca procent față de densitatea cernelii solide. Creșterea valorii tonale (TVI) indică diferența dintre valoarea tipărită și cea din fișierul original. De exemplu, dacă o zonă de 50% este măsurată ca 68%, TVI este 18%. În mod obișnuit, valorile CMYK TVI sunt între 16–22%.

Pentru imagini, valoarea tonală este adesea mai importantă decât densitatea solidă, deoarece imaginile sunt construite din tonuri. Dacă TVI este prea mare, imaginea devine prea întunecată; dacă diferă între culori, apare o deviație cromatică.

Capacitatea de suprapunere a cernelii (ink trapping) indică cât de bine se aplică cerneala peste un strat anterior. Un procent mai mare este mai bun; în general, se urmărește cel puțin 80%. Este mai ușor de obținut pe mașini cu uscătoare între unități (de exemplu, flexografice) și mai dificil pe mașinile offset.

Un transfer slab afectează culorile suprapuse — de exemplu cerul albastru (cyan + magenta) sau iarba verde (cyan + galben).

Acest parametru este influențat de variabile precum viteza mașinii, setările uscătoarelor, vâscozitatea cernelii sau soluția de umezire. Unele variabile, cum ar fi formularea cernelii, nu sunt sub controlul operatorului.

Detaliile din umbre sunt esențiale în multe imagini. Contrastul de imprimare corelează bine cu percepția vizuală a calității. Un contrast ridicat necesită densitate mare și imprimare clară pentru a păstra detaliile.

Acest parametru poate fi utilizat pentru a identifica densitatea optimă fără degradarea contrastului și pentru monitorizarea echilibrului cerneală-apă. Scăderea contrastului poate indica necesitatea curățării cauciucului.

Controlul cernelurilor speciale (spot)

Măsurarea densității pentru culori spot este mai complexă. Densitometrele tradiționale folosesc filtre optimizate pentru CMY, care nu sunt potrivite pentru toate culorile speciale. Aparatul poate selecta automat filtre diferite pentru aceeași cerneală, generând rezultate inconsistente.

Pentru măsurători corecte, este necesar un dispozitiv care măsoară la lungimea de undă optimă pentru cerneala respectivă, indicată prin simbolul λ (lambda).

Valoarea tonală pentru culori spot (SCTV) este definită în ISO 20654:2017 și utilizează reflectanța spectrală. Aceasta creează o scară între hârtie (0%) și cerneală solidă (100%). Spre deosebire de CMYK, valorile sunt liniare o zonă de 50% trebuie să se măsoare ca 50%.

Chiar am nevoie de un densitometru?

Pentru control de bază în patru culori, un densitometru simplu este suficient. Pentru funcții avansate și culori spot, este necesar un dispozitiv mai sofisticat. Dacă aveți nevoie de control complet al culorii (Lab*) sau conformitate cu standarde de tipar (GRACoL, SWOP, Fogra), este necesar un spectrofotometru.