Merită să cumperi criptomonede?

Dacă urmăriți măcar ocazional cursurile criptomonedelor, știți că această piață trece prin cicluri de creștere și prăbușire. Valoarea bitcoinului și a altor criptomonede poate crește sau scădea semnificativ într-un interval scurt. Prin urmare, cumpărarea și vânzarea acestora necesită atenție și acceptarea unui risc ridicat de pierdere.

Bitcoin a atins la 10 noiembrie 2021 maximul său istoric de până atunci, de aproximativ 69.000 de dolari. La 8 ianuarie 2023, data publicării articolului inițial, istoricul CoinMarketCap indica un preț de 17.091,14 dolari. Conversia în euro depindea de ora exactă, de platforma de tranzacționare și de cursul de schimb, astfel încât suma exactă inițială de 15.856,60 euro nu poate fi reprodusă fără aceste informații.

În perioada de creștere a criptomonedelor exista și un deficit global de semiconductori. Minarea criptomonedelor a crescut cererea în special pentru plăci grafice performante și a redus disponibilitatea acestora, însă nu a reprezentat singura și nici principala cauză a întregii crize a cipurilor. La aceasta au contribuit pandemia, modificările cererii, capacitățile limitate de producție și tensiunile comerciale.

Un preț mai scăzut putea reprezenta o oportunitate pentru o persoană care considera bitcoinul o investiție pe termen lung și cu risc foarte ridicat. Profitul nu era însă garantat. La începutul anului 2023, unii analiști nu se așteptau ca prețul să revină la maximul anterior în cursul aceluiași an. Presupunerea unei creșteri viitoare se baza în principal pe ciclurile istorice, care nu reprezintă însă o prognoză fiabilă.

Ce se întâmplă cu valoarea bitcoinului

Bitcoin este extrem de volatil, iar prețul său poate crește sau scădea brusc în decursul unei singure zile. Același lucru este valabil și pentru ethereum și alte criptomonede. În 2022, sectorul a suferit mai multe lovituri puternice. FTX a solicitat la 11 noiembrie 2022 protecție față de creditori în temeiul capitolului 11 din legislația americană privind falimentul. Colapsul său a afectat întreaga piață și a accentuat neîncrederea față de bursele centralizate de criptomonede.

Ce a influențat scăderea criptomonedelor și a acțiunilor globale

Scăderea activelor riscante a fost influențată de războiul din Ucraina, inflație, creșterea ratelor dobânzilor și temerile privind o recesiune. În această perioadă, criptomonedele nu au evoluat independent de piețele de acțiuni. Colapsul FTX a contribuit semnificativ la declinul din toamna anului 2022. În iulie 2021, bursa raporta un volum mediu zilnic de tranzacționare de aproximativ 10 miliarde de dolari, nu de un miliard, așa cum susținea textul inițial.

Anterior, în iunie 2022, bitcoinul coborâse sub pragul de 20.000 de dolari și atinsese cel mai scăzut nivel din decembrie 2020. Celsius Network, companie care oferea servicii asociate cu remunerarea și împrumutarea criptoactivelor, a suspendat retragerile și transferurile între conturi, invocând condiții extreme de piață. A urmat un val de vânzări și o nouă scădere a încrederii.

Printre evenimentele negative s-a numărat și tentativa eșuată a Binance de a prelua FTX. La 8 noiembrie 2022, Binance a semnat o scrisoare de intenție fără caracter obligatoriu, nu un contract de vânzare-cumpărare obligatoriu, iar după verificarea situației a renunțat la tranzacție. În iunie 2022, Binance a suspendat pentru câteva ore retragerile de bitcoin din cauza unei tranzacții blocate în blockchain și a cozii tehnice care a urmat.

La începutul anului 2022, banca centrală a Rusiei a propus interzicerea utilizării și minării criptomonedelor. Nu a fost însă adoptată o interdicție generală, deoarece alte autorități ruse susțineau reglementarea. După invazia Ucrainei, au apărut solicitări ca bursele să blocheze toți utilizatorii ruși. Binance și Coinbase au refuzat blocarea generală, dar au declarat că respectă listele de sancțiuni.

În mai 2021, Tesla a încetat să mai accepte bitcoin pentru achiziția de vehicule. Elon Musk și-a motivat decizia prin preocupările legate de utilizarea combustibililor fosili în procesul de minare și în tranzacții. O lună mai târziu, acesta a afirmat că Tesla ar putea relua plățile după confirmarea unei utilizări de aproximativ 50% a energiei curate de către mineri și a continuării tendinței pozitive. Condiția se referea, așadar, la mixul energetic al minerilor, nu la consumul de energie al companiei Tesla.

În 2021, autoritățile chineze au intensificat măsurile împotriva minării și tranzacționării criptomonedelor. Măsurile din septembrie au declarat ilegale serviciile asociate criptomonedelor și au inclus și serviciile oferite rezidenților chinezi de bursele din străinătate. Afirmația potrivit căreia bitcoinul în sine a fost interzis, fără a face distincție între tranzacționare, minare și deținere, este prea simplificată.

În iunie 2021, fostul președinte american Donald Trump a declarat că bitcoinul „pare o înșelătorie” și l-a asociat cu o formă de concurență față de dolarul american. La acel moment, el nu mai era președintele în funcție.

Autoritatea britanică de reglementare Financial Conduct Authority a anunțat la 26 iunie 2021 că Binance Markets Limited nu poate desfășura activități reglementate în Regatul Unit fără acordul său scris. Nu a fost vorba despre includerea generală a întregii platforme pe o „listă neagră”. Ulterior, Santander a limitat plățile efectuate către Binance, iar HSBC a blocat plățile prin carduri de credit.

Fondul Monetar Internațional a avertizat în iulie 2021 împotriva utilizării criptoactivelor ca monedă națională. Printre principalele riscuri a menționat stabilitatea macrofinanciară, integritatea financiară, protecția consumatorilor și costurile de mediu.

Piața a fost zguduită și de atacul asupra Poly Network. La 10 august 2021, atacatorul a sustras criptoactive în valoare de aproximativ 610 până la 613 milioane de dolari. În ziua următoare a returnat 260 de milioane, iar până la 12 august fusese restituită aproape întreaga sumă, cu excepția tokenurilor USDT înghețate, în valoare de 33 de milioane de dolari. Atacatorul a susținut că intenționa să dezvăluie o vulnerabilitate a sistemului, ceea ce nu schimbă însă caracterul neautorizat al atacului.

sursa: pixabay

Evenimente pozitive pe piață

În martie 2021, Morgan Stanley a devenit prima mare bancă americană care le-a oferit anumitor clienți de administrare a averii acces la fonduri bazate pe bitcoin. Accesul era condiționat de nivelul averii, iar banca a limitat expunerea la 2,5% din averea netă a clientului.

La 22 iulie 2021, Amazon a publicat un anunț de angajare pentru o funcție de conducere în domeniul monedelor digitale și al tehnologiei blockchain. Acest lucru a generat speculații privind acceptarea bitcoinului, însă Amazon a negat ulterior că ar avea un plan concret de introducere a plăților cu criptomonede.

La 7 septembrie 2021, El Salvador a devenit prima țară care a adoptat bitcoinul ca mijloc legal de plată. A doua a fost Republica Centrafricană, în aprilie 2022, nu Africa de Sud. În același timp, Republica Centrafricană se numără printre cele mai sărace și mai puțin dezvoltate țări din lume.

Președintele american Joe Biden a semnat la 9 martie 2022 ordinul executiv nr. 14067, intitulat Ensuring Responsible Development of Digital Assets. Scopul său era coordonarea abordării guvernului Statelor Unite privind activele digitale. Ordinul a fost ulterior revocat, la 23 ianuarie 2025.

Evoluția prețului și alte riscuri

De la sfârșitul anului 2021 până la începutul anului 2023, prețul bitcoinului a avut în principal o tendință descendentă. Valoarea inițială de 16.932,30 dolari corespunde unui preț intrazilnic aproximativ, însă o înregistrare istorică verificabilă din 8 ianuarie 2023 indică 17.091,14 dolari. Diferența este rezultatul momentului măsurării și al sursei utilizate pentru preț.

La continuarea declinului puteau contribui mai mulți factori, printre care eșecurile burselor, intervențiile de reglementare, costurile de mediu, riscurile cibernetice și incertitudinea privind viitoarele norme.

• falimentele burselor de criptomonede

• intervențiile statelor

• reglementarea globală mai extinsă

• preocupările legate de mediu

• problemele de securitate

• conflictul perceput dintre reglementare și descentralizare

Potențialul și riscurile criptomonedelor

Criptomonedele și tehnologiile bazelor de date distribuite au un potențial transformator. În anumite cazuri, acestea pot reduce costurile transferurilor transfrontaliere și necesitatea intermediarilor tradiționali. Totuși, nu elimină automat riscul valutar, comisioanele, costurile de conversie, problemele de lichiditate sau obligațiile de reglementare.

Nici confidențialitatea și securitatea tranzacțiilor nu sunt automate. Bitcoin utilizează un registru contabil public și este pseudonim, nu complet anonim. Siguranța deținerii depinde de protejarea cheilor private, a portofelului și a eventualului custode al activelor.

Bitcoin este adesea descris drept „aur digital” și ca o posibilă protecție împotriva inflației. Rezultatele cercetărilor nu sunt însă uniforme, iar comportamentul său din 2022 a arătat că nu reprezintă o protecție fiabilă pe termen scurt: într-o perioadă de inflație ridicată și de înăsprire a politicii monetare, prețul său a scăzut puternic.

Previziunile privind revenirea la maxim până în 2024 nu au fost atribuite în textul inițial unor analiști concreți, astfel încât nu pot fi verificate retroactiv ca opinie comună a specialiștilor. Cert este că bitcoinul a depășit maximul din noiembrie 2021 și a ajuns la 69.202 dolari. Acest rezultat nu demonstrează însă fiabilitatea prognozelor ciclice de preț.

Dacă luați în considerare o investiție, este important să procedați în deplină cunoștință de cauză. Volatilitatea extremă se numără printre caracteristicile definitorii ale criptomonedelor. Pe de o parte, pot fi obținute randamente ridicate, iar pe de altă parte, este posibil să pierdeți o parte semnificativă a investiției sau întregul capital investit.