Zdieľať

Stresul de zi cu zi: cum să-l recunoști și cum să-l gestionezi

Zdieľať

Te confrunți cu stresul la serviciu, la școală sau acasă? Stresul nu poate fi evitat complet și, într-o măsură rezonabilă, nu este neapărat dăunător. Pe termen scurt ne poate ajuta să ne concentrăm și să reacționăm într-o situație dificilă. Problema apare atunci când este prea intens, se repetă în mod regulat sau nu avem suficient timp de refacere.

Stresul de lungă durată poate afecta somnul, dispoziția, capacitatea de concentrare și sănătatea fizică. Asta nu înseamnă însă că orice persoană stresată ajunge automat la burnout sau face infarct. Contează intensitatea și durata solicitării, starea de sănătate, condițiile de viață și felul în care reacționăm la stres.

Ce este stresul

Stresul este o reacție psihică și fizică naturală la o situație solicitantă, la presiune sau la o amenințare percepută. Organismul se pregătește pentru un efort crescut: pulsul și respirația se pot accelera, tensiunea musculară poate crește, iar capacitatea de a gândi calm se poate reduce.

O reacție de stres de scurtă durată poate fi utilă, de exemplu, înaintea unui examen, a unui interviu de angajare sau a unei prezentări importante. Când însă solicitarea durează mult timp sau se repetă fără odihnă suficientă, stresul poate începe să perturbe funcționarea de zi cu zi și să agraveze problemele de sănătate deja existente.

Recomandăm

Printre sursele frecvente de stres se numără presiunea de la locul de muncă, nesiguranța locului de muncă, problemele financiare, conflictele în relații, boala, îngrijirea unei persoane apropiate sau schimbările majore de viață. Stresul este resimțit și de copii și adolescenți. Poate fi legat de cerințele școlare, de relațiile cu colegii, de situația din familie sau de sentimentul că nu dețin controlul asupra a ceea ce se întâmplă.

De stresul profesional de lungă durată este legat și burnoutul. Termenul nu desemnează însă orice formă de oboseală sau suprasolicitare. OMS îl definește ca fenomen asociat cu stresul cronic de la locul de muncă, care nu a fost gestionat cu succes. Se manifestă în special prin epuizare, prin distanțare sau cinism crescut față de muncă și prin scăderea performanței profesionale.

Cum se poate manifesta stresul

Manifestările stresului diferă de la o persoană la alta și adesea se combină între ele.

Printre manifestările psihice și emoționale se numără iritabilitatea, nervozitatea, tensiunea, senzația de copleșire, grijile excesive, problemele de concentrare sau de luare a deciziilor și schimbările de dispoziție mai frecvente.

Din punct de vedere fizic, stresul se poate manifesta prin dureri de cap, tensiune musculară, tulburări digestive, transpirație, puls accelerat, amețeli, oboseală sau probleme de somn.

Schimbările de comportament pot include evitarea oamenilor, reducerea comunicării, amânarea obligațiilor, mâncatul în exces sau pierderea poftei de mâncare. Unii oameni încep să fumeze mai des, să consume alcool sau să recurgă la alte moduri nesănătoase de a face față tensiunii.

Aceste manifestări nu sunt întotdeauna cauzate de stres. De exemplu, durerea în piept, palpitațiile pronunțate sau dificultatea de a respira pot avea și alte cauze, așa că nu ar trebui atribuite automat încordării psihice.

Ilustrație: AI-generated

Ce poți face împotriva stresului

De regulă, nu este posibil să elimini complet toți factorii de stres. Mai util este să distingi ce poți influența și, în același timp, să îți creezi spațiu pentru o refacere regulată.

Identifică sursa solicitării

Încearcă să notezi care situații te solicită cel mai mult. Apoi împarte-le în cele pe care le poți schimba și cele asupra cărora nu ai control direct.

În cazul problemelor pe care le poți influența, pot ajuta ajustarea priorităților de lucru, împărțirea unei sarcini mari în pași mai mici, stabilirea unor limite sau o discuție cu persoana implicată în situație. În cazul problemelor pe care nu le poți influența, merită să îți concentrezi energia asupra propriei reacții și asupra sprijinului disponibil.

Nu-ți neglija nevoile de bază

Somnul regulat, mișcarea, mâncarea și contactul cu oamenii par lucruri simple, dar, în perioadele de solicitare prelungită, tocmai pe acestea le lăsăm primele deoparte. Or, lipsa somnului și izolarea pot reduce capacitatea de a face față stresului.

Mișcarea nu înseamnă neapărat antrenament sportiv intens. Pot ajuta și mersul pe jos, mersul cu bicicleta, munca în grădină sau orice altă activitate regulată care ți se potrivește. OMS include printre recomandările de bază și menținerea unui program zilnic, somnul suficient, mișcarea regulată și contactul cu cei apropiați.

Încetinește reacția fizică

În momentele de tensiune bruscă poate ajuta o respirație lentă și regulată. Nu încerca să inspiri cât mai adânc sau cât mai repede. De obicei este mai confortabil să inspiri liniștit pe nas și să expiri puțin mai lung.

Un exercițiu de respirație sau de ancorare nu elimină cauza problemei. Poate însă reduce tensiunea de moment suficient cât să poți gândi și decide mai calm.

Găsește-ți o activitate la care te poți concentra asupra prezentului

Unii se relaxează făcând sport, alții ascultând muzică, citind, gătind, lucrând manual sau petrecând timp în natură. Important este ca activitatea să nu devină o altă obligație și să îți poți redirecționa atenția măcar pentru un timp.

Una dintre variante sunt și cărțile de colorat antistres.

Pot ajuta cărțile de colorat antistres?

Coloratul poate fi o activitate de relaxare simplă și accesibilă. Mișcările repetate, alegerea culorilor și concentrarea asupra unei suprafețe anume îi pot ajuta pe unii oameni să întrerupă pentru o vreme șirul gândurilor neplăcute.

Rezultatele cercetărilor nu sunt însă univoce. Unele studii au constatat o reducere de scurtă durată a anxietății, dar o metaanaliză a studiilor disponibile nu a arătat că statul la colorat mandale ar reduce anxietatea mai mult decât desenul liber. Prin urmare, cărțile de colorat pot fi considerate o modalitate simplă de relaxare, nu un tratament pentru stresul cronic sau o protecție împotriva infarctului miocardic.

Ca să încerci, nu ai nevoie de echipamente speciale. Poți cumpăra un model dintr-o librărie sau îl poți găsi pe un site care oferă fișiere disponibile legal pentru uz personal. Un model alb-negru în format PDF poate fi tipărit de o imprimantă laser sau cu jet de cerneală obișnuită.

Poți colora și pe telefon, pe tabletă sau pe calculator. Varianta pe hârtie este însă practică atunci când vrei să lași deoparte pentru un timp ecranul și notificările.

Încearcă să îți rezervi pentru colorat 15–30 de minute. Înainte de a începe și după ce termini, poți evalua pe o scară de la 0 la 10 ce tensiune simți în acel moment. Astfel afli dacă această activitate chiar te ajută, în loc să te bazezi doar pe eticheta „antistres”.

Când autoajutorarea nu mai este suficientă

Este indicat să cauți ajutor de specialitate dacă stresul durează mai mult timp, îți afectează semnificativ somnul, munca, studiul sau relațiile, ori dacă metodele pe care le încerci pe cont propriu nu aduc nicio îmbunătățire. Te poți adresa medicului de familie, unui psiholog sau altui specialist în sănătate mintală.

În cazul unei dureri sau presiuni bruște în piept, mai ales dacă durerea nu cedează, iradiază spre braț, gât, maxilar sau spate și este însoțită de transpirație, greață sau dificultăți de respirație, sună la numărul local de urgență. Astfel de simptome nu trebuie tratate doar cu exerciții de relaxare.

Cărțile de colorat pot fi un completare plăcută a odihnei. Gestionarea stresului pe termen lung necesită însă, de regulă, o combinație de mai mulți pași: o solicitare rezonabilă, refacere suficientă, mișcare, somn de calitate, sprijinul celor apropiați și, la nevoie, ajutor de specialitate.

Blog Ďalšie zaujímavé články
Coș de cumpărături
Coşul de cumpărături nu conţine articole
TonerDepot.ro
Logare
Menu